Ștefan Moisei

Categorie: Auto-depășire

Nume și prenume candidat: Moisei Ștefan

Nominalizare: JCI Târgu Mureș

Ocupația sau profesia candidatului:programator

Educație – Diplome, Premii:

Licențiat în informatică la Universitatea Petru Maior din Tărgu Mureș. Premiul I la Sesiunea de Comunicări Științifice studențești organizată de universitate în 2010 pentru un program de citit subtitrări pentru nevăzători și dislexici. Mentorship Google pentru persoane cu dizabilități în 2012-2013.

 

Informații cronologice cu privire la cariera candidatului și domeniul de activitate:

Primul contact profesional al lui Ștefan cu digitalul a fost în ciclul liceal, când s-a ocupat de administrarea sistemului informatic al firmei tatălui său (instalare sistem de operare şi aplicaţii necesare, dezinfectare de viruşi, realizarea de copii de siguranţă ale datelor importante).

Apoi, Ștefan s-a angajat, încă din timpul facultăţii, ca instructor în tehnologia informaţiei. A pregătit câteva zeci de nevăzători din Târgu Mureş şi Bistriţa în acest domeniu în cadrul unui proiect european, fapt documentat şi în presă. Deoarece mai predase, în cadru informal, noţiuni asemănătoare pentru colegi şi prieteni, nu i-a fost dificil să se acomodeze. Modulul psihopedagogic urmat la facultate a fost, de asemenea, de mare ajutor.

După absolvirea facultăţii, în urma câtorva interviuri, Ștefan a ales să se angajeze, ca programator c#, la o firmă de programare cu peste 200 de angajaţi din Târgu Mureş. De-a lungul celor patru ani de muncă, candidatul a lucrat pe diverse tipuri de proiecte (site-uri şi aplicaţii web, pentru telefoane mobile şi computere personale), una dintre ele controlând chiar un concurs la televizor. Şi-a extins competenţele pentru care se angajase în primă fază, ajungând să lucreze în Java, SQL şi chiar frontend, oferind consultanţă pentru îmbunătăţirea accesibilităţii site-urilor şi programelor pentru persoanele cu dizabilităţi. Consultanţă care, pe lângă sensul social, are şi o valoare comercială, întrucât legile multor ţări vestice impun această accesibilitate.

În cadrul programului de practică implementat de firmă, candidatul a participat la predarea noţiunilor de bază de programare către persoane nevăzătoare.

Fără nici o legătură cu activitatea sau clienţii firmei, Ștefan a avut şi contracte de liber-profesionist (freelancing)  în domeniul programării.

În afara activităţilor generatoare de venit, a lucrat şi nonprofit, în principal în domeniul accesibilităţii. Majoritatea softurilor le-a scris pentru că avea personal nevoie de ele, oferindu-i acces la informaţii pe care, altfel nu le-ar fi putut accesa, sau ar fi făcut-o foarte greu. A decis să le publice liber pe internet, în caz că şi alţii le vor găsi utile.

Primul program a fost dezvoltat chiar în anul I  de facultate, cu cunoştinţe dobândite anterior acestuia,  fapt care i-a adus şi un premiu I la Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti, în ciuda faptului că era în competiţie cu studenţi din anul III. Numită VoiSub, aplicaţia citeşte, folosind o voce artificială, subtitrările filmelor, permiţând accesul nevăzătorilor şi dislexicilor la acestea,  fără cunoaşterea limbii lor originale.

În prezent, Ștefan lucrează la o versiune mobilă a aplicaţiei, care va permite nevăzătorilor să meargă la cinema şi să audă subtitrările în căşti.

Interesat şi de programarea embedded, candidatul a contribuit la codul Aftersight (www.after-sight.com), un dispozitiv mobil de asistenţă vizuală pentru nevăzători care permite transformarea imaginilor în sunet, semnalizarea obstacolelor prin vibraţii şi identificarea vocală a obiectelor fotografiate de cameră. Pentru a putea dezvolta în continuare dispozitivul, Ștefan a primit gratuit un prototip experimental din Canada, de la sponsorul principal al proiectului.

Alt program pentru care Ștefan a scris scripturi a fost un dicţionar realizat de compania Sign, conţinând şapte perechi de limbi, util atât candidatului, cât şi unor foste colege de liceu care studiau la litere.

Ultima categorie de softuri abordată sunt scripturile pentru cititoarele de ecran. Pentru a folosi un calculator, nevăzătorii folosesc un soft numit cititor de ecran (screen reader) care redă cu voce artificială fiecare rând de text de pe ecran şi fiecare tastă apăsată. Unele aplicaţii nu funcţionează în mod implicit cu cititorul de ecran, făcând imposibilă utilizarea lor de către cei fără vedere. O potenţială soluţie sunt scripturile – mici progrămele care indică screen reader-ului cum să interacţioneze cu aplicaţia astfel încât ea să devină accesibilă. Candidatul a realizat scripturi pentru aplicaţia Yahoo Messenger 11, ea devenind foarte greu de utilizat la apariţia ultimei versiuni, întrucât nu se mai puteau citi mesajele cu scurtături de taste. Scripturile au rezolvat problema, au fost scrise pentru două cititoare de ecran, Jaws şi Nvda.

 

Detalii suplimentare cu privire la realizările excepționale ale candidatului și provocările cu care s-a confruntat pentru a le atinge:

Ștefan, nevăzător complet, a reușit să absolve, al doilea în an, cu media 9,23, o facultate de informatică, să lucreze, mai întâi ca instructor, în timpul facultății, predând Tehnologia Informației altor câteva zeci de nevăzători, apoi ca programator la o companie de dimensiuni medii. De-a lungul facultății, Ștefan a trebuit să depășească atât dificultățile de ordin fizic (mutarea într-un oraș nou, orientarea în spații necunoscute), de ordin social (interacțiunea cu colegii și profesorii, convingerea lor de abilitățile proprii), dar mai ales pe cele de ordin tehnic.

Prima a fost lipsa de materiale accesibile pentru studiul materiilor din sfera matematicii, reprezentând un important procent în curriculumul facultăților de profil. Metodele de rezolvare au fost două: fie convingea o altă persoană  să i le citească, pentru a le putea transcrie în braille, limbajul specific nevăzătorilor, fie obținea de la profesori documente în format LaTeX şi le convertea în braille folosind un program modificat de el.

O altă problemă a fost identificarea unei modalități accesibile de examinare. Profesorii, evident, nu cunoșteau libajul braille folosit de Ștefan, aşa că s-a recurs, în majoritatea cazurilor, la transcrierea manuală a lucrării din braille în scris obișnuit, după dictare. Procesul de elaborare a lucrărilor a trebuit să se desfășoare într-o sală separată față de ceilalți studenți, întrucât mașina de scris folosită producea un zgomot deranjant.

Diagramele și imaginile au reprezentat o altă piedică semnificativă. Ștefan a fost nevoit să găsească persoane care să i le explice, să dezvolte modalități text de a le descrie, pentru a-și putea transmite temele către profesori şi chiar să înveţe limbaje text specializate, cu care a reuşit să deseneze diagrame pe ecran doar din instrucţiuni text. Această ultimă realizare a fost îngreunată de faptul că era imposibil pentru Ștefan să-şi dea seama singur dacă diagrama a ieşit corect, el trebuind să se bazeze doar pe reverificări ale instrucţiunilor sau pe alte persoane, când erau disponibile, pentru confirmare.

 

 

 

Listă a premiilor și distincțiilor importante primite de către candidat, care ilustrează realizările sale:

  • Premiul I la Sesiunea de Comunicări Științifice Studențești a Universității Petru Maior pentru VoiSub, un program de citire cu voce artificială a subtitrărilor pentru nevăzători și dislexici în 2010. Programul a fost descărcat de peste 1000 de ori în întreaga lume. În momentul elaborării aplicației, candidatul se afla în anul I, utilizând tehnici de programare asimilate pe cont propriu, în afara facultății, concurând cu studenți din anul III.
  • Premiul I la Olimpiada Națională de Tehnologie a Informației pentru Deficienți de vedere în 2008. Ștefan, aflat în clasa a IX-a, a concurat cu elevi din Întreg ciclul liceal.
  • Premiul II la Olimpiada Națională de Tehnologie a Informației pentru Deficienți de vedere în 2009.
  • Premiul I la Olimpiada Națională de Engleză pentru Deficienți de vedere în 2010.
  • Medalia de aur la kata arme la Campionatul Național de Jujitsu Pentru Persoane cu Deficiențe Vizuale de la Reghin în 2015.
  • Medalie de argint la Kumite la Romanian Open Karate International Tournament în 2015

 

Modul în care candidatul exemplifică principiul exprimat în următoarea linie a Crezului JCI: „Lucrul în folosul umanității este cea mai nobilă formă de a munci.”

Ștefan este genul de om, care crede că prin muncă și voință poți reuși ceea ce îți propui. El fiind un exemplu elocvent. Deși a terminat un liceu cu profil uman, a reușit să intre și să termine al doilea pe an o facultate cu profil tehnic. Iar pentru a reuși să absolve universitatea a fost nevoit să-și transcrie cursurile în limbaj Braille, astfel a oferit posibilitatea și altor tineri nevăzători de a studia materialele respective.  Și mai important, pe lângă acest fapt, el poate fi folosit ca și exemplu de reușită pentru alții tineri nevăzători.

Pe lângă acest lucru, el a fost IT&C trainer la Fundația „Cartea călătoare”, astfel a încercat să ofere cunoștiințele sale comunității.

Ștefan pune multă pasiune în ceea ce face și încearcă să creeze programe care ne pot îmbunătății tuturor viața, prin ajutorul oferit de acestea. Simplul fapt, că și-a acceptat condiția de nevăzător și a considerat ca pentru el este ceva normal, a reușit să-i facă pe cei din jurul lui să gândească altfel despre persoanele cu dizabiltăți și să aprecieze mai mult ceea ce au.

 

 

De ce persoana nominalizată ar trebui să fie dintre cei 10 tineri remarcabili ai României în 2017 și reprezentantul nostru în competiția internațională din 2018?

Ștefan este un exemplu de succes prin simplul fapt că și-a dorit să facă altceva decât se așteptau cei din jurul lui. Pentru persoanele nevăzătoare, lista locurilor de muncă este destul de limitată. Astfel că, el nu a fost atras de nici unul din locurile respective și a reușit să devină programator. Apreciez foarte mult la el, puterea de care dă dovadă și că nu consideră faptul că este nevăzător ca fiind un handicap, pentru el acesta este un fapt normal.

Povestea el, în timpul unui eveniment la care a fost invitat ca și speaker, că la vârsta de 3-4 ani a realizat doar ca el este altfel decât cei din jurul lui și că el nu vede. Dar nu a permis ca acest fapt să-l afectez, a luat lucrurile ca un fapt normal. Faptul că este nevăzător, pentru el este normal și din acest motiv consider că este o persoană remarcabilă. Alte persoane aflate în situația lui poate și-ar fi plâns de milă și s-ar fi rezumat la locurile de muncă obișnuite pentru persoanele nevăzătoare. Ștefan, în schimb, și-a dorit altceva și prin perseverență a reușit să-și depășească condiția. Este un exemplu, de dezvoltare personală pentru oricine, nu doar pentru nevăzători.

Pentru că în Buzău, facultățiile cu profil tehnic nu acceptau candidații care au terminat un liceu cu profil uman, el s-a mutat în Tg.Mureș, deoarece facultatea de aici accepta astfel de candidații.  Astfel el a trebuit să recupereze  cunoștiințele de matematică care se cereau la facultate. Pe lângă aceste dificultăți, Ștefan a mai trebuit să se acomodeze cu schimbarea mediului social, să se adapteze la noii colegii și la un oraș pe care nu-l cunoștea. Pentru a reuși să obțină toate acestea, el a fost nevoit să-și dezvolte alte abiltăți, precum faptul că pentru a putea „citi” folosește o voce artificială, pe care a reușit să o asculte la viteza de 1037,5 cuvinte/minut.

De asemenea, este de apreciat faptul că, Ștefan este o persoană veselă, cu simțul umorului și sociabilă, acest lucru se reflectă și prin faptul că a fost invitat  TEDx Tg.Mureș -2015 care a avut tema „Nu imposibil, ci doar mai greu” pentru a vorbi despre cum a reușit să ajungă programator.

Ștefan este un exemplu clar de auto-depășire, perserență și muncă care poate fi oferit și celorlalte persoane și cred că este unul dintre tinerii remarcabili ai țării noastre.